Noi garantam calitate si pret accesibil

TEHNOLOGIA DE FABRICARE A MOBILEI DE R─é┼×INOASE

Scris de mobadmin pe . Postat în Totul despre mobilă

TEHNOLOGIA DE FABRICARE A MOBILEI DE R─é┼×INOASE

Fabricarea cherestelei, mobilier-ului, buc─ât─ârii-lor, dormitoare-lor, dulapurilor cuprinde trei procese tehnologice specifice, fiecare cuprinz├«nd mai multe etape ├«n dependen╚Ť─â de condi┼úiile tehnice de care dispune ┼či de caracteristicile utilajelor ┼či instala┼úiilor pentru fabricarea mobilieru-lui

1. Procesul tehnologic în depozitul de materie primă pentru mobilă

a. Desc─ârcarea din mijloacele de transport, bu┼čtenii sunt adu┼či la┬áfabricile de prelucrare a sc├«ndurii pe distan┼úe mici, sub 50 km cu ajutorul autocamioanelor de transportare a lemnului, autocamioanelor cu remorc─â, iar pe distan┼úe mai mari sunt folosite vagoane ┬ápe cale ferat─â. Bu┼čtenii se pot desc─ârca manual, cu ajutorul ┼úarinelor ┼či al p├«rghiilor cu c├«rlig, sau mecanizat,┬ácu monogrind─â, macarale-portal sau rotitoare, automacarale┬áetc.

Instala┼úia este format─â dintr-o cale de rulare 1 montat─â pe dou─â r├«nduri de grinzi din beton 2 suspendate pe piloni din beton armat 3. Distan┼úa dintre cele dou─â linii de rulare reprezint─â deschiderea podu┬şlui rulant, care poate fi de 11, 14, 17, 28,5 m.

Platforma podului rulant este construit─â din ┼čina de rulare 4 a c─â┬şruciorului electropalanului 5, cadrul metalic 6 ┼či ro┼úile de rulare ale podului 7. Mecanismul de deplasare a podului ├«n lungul c─âii, este for┬şmat dintr-un motor cu reductor 8 care ac┼úioneaz─â ro┼úile de rulare 7.┬áMecanismul de transla┼úie a c─âruciorului cu electropalan, este for┬şmat dintr-un motor electric 9 care transmite mi┼čcarea la ro┼úile c─âru┬şciorului 10. Mecanismul de ridicare a sarcinei const─â dintr-o tob─â 11 pe care ├«nf─â┼čoar─â cablul de trac┼úiune 12 care la r├«ndul lui, se ├«nf─â┼čoar─â pe scripe┼úii mobili 13 ┼či pe cel fix 14. Prin desf─â┼čurarea cablului scri┬şpe┼úii mobili 13 coboar─â ┼či odat─â cu ei ┼či sarcina prins─â ├«n c├«rligul 15. Podul func┼úioneaz─â prin comand─â electric─â de la cabina 16. Bu┼čtenii pot fi prin┼či cu ajutorul graif─ârelor tip foarfec─â sau cu cabluri de prin┬şdere. Spa┼úiul dintre c─âile de rulare este amenajat sub forma unei plat┬şforme betonate, unde se depoziteaz─â bu┼čtenii.

đĹđÁđĚ đŻđ░đĚđ▓đ░đŻđŞĐĆ2 Fig. 2.6. Pod rulant: I┬á ÔÇö cale de rulare; 2 ÔÇö grinzi de beton; 3 ÔÇö piloni; i ÔÇö ┼čin─â de rulare; S ÔÇö c─âru┬şciorul electropalanului; ┬ź ÔÇö cadrul metalic; 7 ÔÇö ro┼úi de rulare ale podului; 8 ÔÇö motor electric cu reductor; 9 ÔÇö motorul electric al palanului; 10 ÔÇö ro┼úile c─âruciorului;┬áII┬á┬á ÔÇö tob─â de ├«nf─â┼čurare a cablului; 12 ÔÇö cablu de trac┼úiune; 13 ÔÇö scrlpete mobil;┬á14 ÔÇö scrlpete fix; 15 ÔÇö c├«rllgul de prindere; 18 ÔÇö cabina.

b. Recep┼úia materiei prime. Recep┼úia lemnului se face cantitativ ┼či calitativ.

Cantitativ – prin verificarea dimensiunilor (diametrul ┼či lungimea) ┼či calculul volumului folosind instrumente de m─âsurat ┼či tabele de cubaj. Calitativ se face vizual, urm─ârind dac─â fasonarea este corect─â, iar defectele lemnului ├«n limitele admise de STAS 1294-69.

Recep┼úia bu╚Ötenilor pentru fabricarea mobilei se face prin examinarea bucat─â cu bucat─â, cu ├«ntrunirea integral─â a condi┼úiilor prev─âzute ├«n STAS. Dup─â recep┼úie, lemnul ne┬şretezat (de lungimi mari) este transportat la stocul tampon (tehnic).

c. Sec┼úionarea bu┼čtenilor. Se face retezarea bu┼čtenilor la dimen┬şsiunile corespunz─âtoare lungimii cherestelei din lemn ce urmeaz─â a se produce, ├«n dependen╚Ť─â de comenzi. Prin aceast─â opera┼úie se elimin─â unele defecte (cr─â┬şpaturi de cap─ât, curburi, putregai, noduri vicioase etc), care influen┬ş┼úeaz─â randamentul ┼či calitatea produc┼úiei de mobil─â, buc─ât─ârii.

Sec┼úionarea se face perpendicular pe axa bu┼čteanului, de la cap─â┬ştul gros spre cel sub┼úire. Opera┼úia se realizeaz─â cu fer─âstraie mecanice sau electrice, fixe sau mobile.

d. Sortarea, m─âsurarea ┼či marcarea bu╚Ötenilor pentru mobil─â. Sortarea se face pentru lemnul sosit ├«n dimensiuni de gater odat─â cu recep┼úia, iar pentru cel sosit┬á├«n lungimi mai mari, imediat dup─â sec┼úionare.

M─âsurarea diametrului se face cu clupa forestier─â. M─âsurarea lun┬şgimii se face cu metrul, cu ÔÇ×c─âl─âre┼úul” de 1 m deschidere, cu ┼čipc─â gra┬şdat─â sau cu rulet─â. Marcarea asigur─â eviden┼úa materiei prime ├«n depozit, identificarea bu┼čtenilor la distribuirea pe lag─ârele de depozitare ┼či la ├«nregistrarea lor ├«n carnetul de gater pentru t─âiere.

Pe cap─âtul gros al bu┼čteanului se ├«nscrie la recep┼úie, calitatea, lun┬şgimea ┼či diametrul m─âsurat la mijlocul lungimii (care serve┼čte la cubarea bu┼čteanului ├«n depozit ┼či la calculul volumului pentru t─âiere).

Pe cap─âtul sub┼úire al bu┼čteanului se ├«nscrie la sortare-sec┼úionare, diametrul m─âsurat la cap─âtul sub┼úire (care serve┼čte pentru distribuirea pe rampele de alimentare ┼či pentru calcularea modelului de t─âiere a lemnului). e.┬á Distribuirea pe lag─ârele de depozitare. Bu┼čtenii de r─â┼činoase┬ás├«nt debita┼úi numai cu gaterele ┼či ca atare sortarea dimensional-calitativ─â pentru o debitare a sc├«ndurii din lemn ra┼úional─â este absolut necesar─â.

Din punctul de vedere al calit─â╚Ťii, bu┼čtenii de gater se sorteaz─â ├«n depozit dup─â retezare, ├«n dou─â clase de calitate. Bu┼čtenii se distribuie ├«n depozit pe rampe, grupa┼úi pe diametre ┼či lungimi astfel:

ÔÇö┬á┬á bu┼čtenii clasa A, se grupeaz─â pe lungimi de 3,00 ┼či 3,50 m la un loc, cei de 4 m separat, iar cei de 4,5, 5 ┼či 5,5ÔÇö6 m la un loc. Gru┬şparea pe diametre se face ├«n 16 categorii, din 3 ├«n 3 sau din 5 ├«n 5 cm; (pentru fabricarea fasadelor de lemn pentru bucatarii ├«n Republica Moldova ╚Öi ├«n Chi╚Öin─âu se utilizeaz─â lemn doar de cea mai bun─â calitate)

ÔÇö┬á┬á bu┼čtenii clasa B, se grupeaz─â pe lungimi ├«n dou─â grupe,- cei de 4 m separat, iar restul la un loc. Pe diametre, bu┼čtenii din aceast─â clas─â de calitate, se grupeaz─â ├«n grupe din 5 ├«n 5 sau din 10 ├«n 10 cm.

f.┬á Stivuirea ┼či conservarea materiei prime. Stivuirea se face pe┬álag─âre fiind preferat─â stivuirea supra├«n─âl┼úat─â care fere┼čte o cantitate mai mare de bu┼čteni de la degradare din cauza intemperiilor. Este indicat ca podvalele ┼či lonjeroanele s─â fie din prefabricate din beton┬áarmat. Lag─ârele s─â fie a┼čezate la o ├«n─âl┼úime de cel pu┼úin 29 cm de la┬ásuprafa┼úa solului, c├«nd terenul nu este betonat. A┼čezarea bu┼čtenilor se face cu front drept la cap─âtul sub┼úire, orientat spre fabric─â.┬áConservarea cuprinde un complex de m─âsuri prin , care se pre├«nt├«mpin─â degradarea bu┼čtenilor ├«n depozit.┬áPentru r─â┼činoase este indicat─â conservarea, uscat─â┬á┼či peliculelor prin care se ├«mpiedic─â dezvoltarea ciupercilor si insectelor. Opera┼úiile de stivuire, se realizeaz─â cu macarale portal ┼či roti rulante, autostivuitoare etc. Transportul se realizeaz─â cu┬áelectrocar-ul
2. Procedura tehnologică în hala de fabricaţie a mobilei.

Activitatea ├«n hala de fabrica┼úie a mobilei, buc─ât─âriilor, dormitoarelor este organizat─â ├«n dou─â etape: debitarea bu┼čtenilor ┼či prelucrarea pieselor ob┼úinute prin debitarea bu┼č┬ştenilor┬áin gater.

┬áT─âierea pe sferturi, este debitarea succesiv─â ├«n care ├«n prima se ob┼úin piese cu sec┼úiune de sector circular ÔÇ×sferturi”, toste piese se pot debita pe plin, radial sau tangen┼úial

Tehnologia t─âierii la gater. Bu┼čtenii adu┼či ├«n hal─â pe platforma de stoc tampon, s├«nt examina┼úi┬ádin punctul de vedere al formei ┼či defec┬ştelor exterioare care pot influen┼úa asupra debit─ârii. Se ├«ndep─ârteaz─â cioturile ┼či nodurile ┼či se detecteaz─â eventualele incluziuni metalice.┬áBu┼čtenii s├«nt apoi a┼čeza┼úi ├«n┬ápozi┼úie optim─â de trecere prin gater pe c─âruciorul de fixare ┼či pe cel de rezemare din fa┼úa gaterului, str├«n┼či ┼či apropia┼úi de gater. Dup─â ce bu┼čteanul a trecut prin gater aproximativ dou─â treimi din lungime, este eliberat din bra┼úele vagoneiu-lui de fixare, care se ├«napoiaz─â pentru ├«nc─ârcarea cu un nou bu┼čtean. In timpul debit─ârii ul┬ştimei treimi se a┼čaz─â un nou bu┼čtean pe c─ârucior, se prinde fntre bra┼úe, se a┼čaz─â ├«n pozi┼úie de t─âiere centrat pe axa mode┬şlului de t─âiere si se apropie de mite trecerea prin gater ÔÇ×cap la cap” (f─âr─â spa┼úii intermediare), respec┬ştiv folosirea intensiv─â a capacit─â┼úii utilajului. Grosimea pieselor ob┼úi┬şnute se verific─â cel pu┼úin odat─â pe or─â, folosind ┼čabloane sau ┼čublere. Grosimea trebuie s─â aib─â dimensiunea din specifica┼úie plus supradimensiunile ce se dau pentru contragerea prin uscare a lemnului.

Montarea p├«nzelor ├«n cadrul gaterului se execut─â la intervale de 2-4 ore. La montarea p├«nzelor se verific─â starea, ascu┼úirea ┼či cea prazul p├«nzelor, dimensiunile ┼či cur─â┼úirea distan┼úierelor, ├«nclinarea ┼či tensionarea p├«nzelor pentru taierea lemnului pentru mobil─â.

b. Prelucrarea pieselor ob┼úinute prin debitarea bu┼čtenilor. Piesele┬áob┼úinute ├«n urma debit─ârii bu┼čtenilor pot fi sub form─â de cherestea ecarisat─â ┼či brut─â.

Cheresteaua ecarisat─â (complet prelucrat─â) cu fe┼úe, canturi ┼či ca┬şpete plane, paralele ┼či perpendiculare ├«ntre ele, provine din debitarea prismelor la gater ┼či nu necesit─â alte prelucr─âri.┬áCheresteaua brut─â nu este prelucrat─â. Ea provine din debitarea pe pin la gatere sau din debitarea flancurilor ob┼úinute la debitarea pe prisme. Aceste piese se supun unor opera┼úii pentru eliminarea defec┬ştelor, ├«ndrept─ârii canturilor ┼či capetelor ┼či modific─ârii l─â┼úimii ┼či lun┬şgimii. Succesiunea opera┼úiilor depinde de calitatea, dimensiunile ┼či for┬şma geometric─â a cherestelei brute pentru mobil─â.┬áPrincipalele opera┼úii de prelucrare a sc├«ndurii din lemn s├«nt: tivirea, rete┬şzarea ┼či spintecarea.┬áTivirea cherestelei este opera┼úia de t─âiere a marginilor pentru for┬şmarea de canturi perpendiculare pe fe┼úe. Opera┼úia se execut─â la ferestraie circulare simple sau duble, la care una din p├«nze este mobil─â pentru a se putea ob┼úine gama necesar─â de l─â┼úimi. Avansul la aceste ma┼čini poate fi manual sau mecanic.┬áRetezarea sc├«ndurii este opera┼úia de t─âiere transversal─â, prin care se ob┼úin piese de cherestea la lungimile cerute de standarde. Prin re┬ştezare se urm─âre┼čte ┼či eliminarea defectelor naturale ale lemnului pe lungimea piesei.┬áRetezarea se execut─â la fer─âstraie circulare fixe, culisante (cu unul sau mai multe discuri), pendulare sau basculante.

Spintecarea cherestelei este opera┼úia de t─âiere longitudinal─â a unei piese de cherestea ├«n scopul ob┼úinerii de dou─â sau mai multe piese cu l─â┼úimi diferite. Prin aceast─â opera┼úie se elimin─â ┼či defectele naturale ale lemnului pe l─â┼úimea piesei.

La dulapii gro┼či la care apar dup─â debitare defeete opera┼úia se execut─â la fer─âstr─âul-panglic─â cu mas─â cu role ┼či avans mecanic cu val┼úuri.┬áL─âturoaiele ┼či marginile rezultate de la debitarea bu┼čtenilor, pre┬şcum ┼či capetele utilizabile, rezultate la retezarea cherestelei cu fer─âstraie circulare sau la fer─âstraie-panglic─â cu mas─â fix─â.

Transportarea ├«n interiorul halei se face cu mai multe mijloace de .transport. Transportul ├«ntre ma┼čini, se realizeaz─â cu role libere ┼či ac┼úionate la comand─â, transportoare cu lan┼ú, role sau band─â, elevatoare, electrostivui-toare etc.

Evacuarea produselor se realizeaz─â cu transportoare cu band─â, ele┬şvatoare, transportoare transversale cu lan┼ú.┬áEvacuarea de┼čeurilor se realizeaz─â cu transportoare cu band─â, cu sortarea cherestelei, este opera┼úia de repartizare a pieselor de che┬şrestea pe clase de calitate dup─â specia lemnului, dimensiuni, sorti┬şmente ┼či destina┼úie (mobilier special, buc─ât─ârii la comand─â, dormitoare Chisin─âu┬á).

Gruparea pieselor pe sortimente ┼či dimensiuni constituie sortarea dimensional─â, iar clasificarea dup─â ├«nsu┼čirile lemnului ┼či calitatea pre┬şlucr─ârii constituie sortarea calitativ─â.┬áIn fabricile moderne, sortarea dimensional─â se face cu ajutorul instala┼úiilor mecanizate de mare productivitate. Aceste instala┼úii s├«nt alimentate cu ajutorul unor transportoare longitudinale sau transver┬şsale (├«n raport cu direc┼úia de mi┼čcare a materialului) pe care sose┼čte cheresteaua din hala de fabrica┼úie. Piesele s├«nt introduse pe cant, ├«n canalele transportorului sortator, cu ajutorul unor dispozitive. Pe l├«ng─â acest transportor, s├«nt dispuse lag─âre pentru sortimente, pe lungimi, pe care s├«nt evacuate piesele de cherestea. De pe aceste lag─âre, che┬şresteaua este dirijat─â fie la format pachete, fie la rampa de sortare calitativ─â.

Sortarea calitativ─â se face pe baza criteriilor prev─âzute ├«n STAS 1949-74, aprecierile baz├«ndu-se pe urm─âtoarele aspecte impor┬ştante: structura lemnului, defectele ┼či anomaliile lemnului (noduri, cr─â┬şp─âturi, g─âuri de insecte, putregai, pungi de r─â┼čin─â etc); prelucr─âri ne┬şcorespunz─âtoare dimensional (supra- sau subdimensionate ┼či neparalelismul fe┼úelor ┼či canturilor) ┼či calitativ (rizuri, te┼čituri).

La sortare ┬áa lemnului destinat pentru mobila la comand─â, fiecare pies─â de cherestea este prins─â ├«n acela┼či timp de sortator ┼či de ajutorul lui ┼či este examinat─â pe ambele fe┼úe ┼či can┬şturi, at├«t ├«n privin┼úa ├«ncadr─ârii defectelor ├«n clase de calitate, cffc ┼či aspectul general al piesei, dup─â care stabilesc clasa de calitate. Stabi┬şlirea clasei de calitate, se face dup─â aspectul fe┼úei ┼či cantului mai slab, atunci c├«nd diferen┼úa dintre cele dou─â fe┼úe sau canturi, nu este -mai mare dec├«t o clas─â de calitate. Dac─â o pies─â prezint─â o fa┼ú─â sau un cant de clasa A ┼či a doua fa┼ú─â sau cant de clasa C, se sorteaz─â ├«n clasa B. Aceasta este o sortare preliminar─â (la rampa verde) ┼či se efectueaz─â ├«nainte de depozitarea cherestelei pentru uscarea natural─â. Sortarea definitiv─â (la rampa uscat─â), se face ├«nainte de expediere, c├«nd se iau ├«n considerare ┼či defectele ap─ârute ├«n timpul conserv─ârii (colora┼úie, deform─âri).

Fabricile de mobil─â moderne s├«nt dotate ┼či cu instala┼úii de transport longi┬ştudinale cu canale, pe care s├«nt a┼čezate piesele pe calit─â┼úi (de c─âtre sortator), transportate ┼či colectate separat ├«n vederea pachet─ârii.

 Procedura tehnologică în camera de depozitare a scîndurii pentru mobilă

Activitatea depozitului de cherestea este organizat─â pe faze dis┬ştincte ┼či cuprinde opera┼úii ca: recep┼úionarsa, stivuirea ┼či expedierea cherestelei. Recep┼úionarea const─â ├«n m─âsurarea, inventarierea ┼či marcarea pie┬şselor.

M─âsurarea cherestelei, ├«n vederea inventarierii se face cu res-DectarPa STAS 5194-73 si STAS 942-74. Grosimea se m─âsoar─â ├«n orice ├«n milimetri; lungimea se m─âsoar─â pe distan┼úa minim─â dintre capetele piesei retezate perpendicular ÔÇö se exprim─â ├«n metri cu dou─â zecimale; l─â┼úimea se m─âsoar─â ├«n orice loc pe lungimea piesei unde nu exist─â te-┼čitur─â, se exprim─â ├«n centimetri. Frac┼úiunile p├«n─â la 0,4 cm inclusiv se neglijeaz─â, cele de 0,5 cm ┼či peste, se rotunjesc la centimetru.

ÔÇö┬á┬á Inventarierea const─â ├«n notarea ├«n caietul de recep┼úie a num─â┬şrului de piese ┼či calculul volumului, pe baza dimensiunilor nominale m─âsurate. Volumul se exprim─â ├«n m3, cu o precizie de 0,001 m3. Inven┬ştarierea serve┼čte la calculul produc┼úiei realizate, la gestiunea depozi┬ştului ┼či a altor indicatori tehnico-economici.

ÔÇö┬á┬á Marcarea. La cheresteaua de r─â┼činoase se marcheaz─â numai sc├«ndurile ┼či dulapii de la 3 m inclusiv. Semnele conven┼úionale s├«nt: pentru clasa A (un punct ro┼ču); pentru clasa B (dou─â puncte ro┼čii); pentru clasa C (litera X de culoare ro┼čie); pentru clasa D (dou─â litere X de culoare ro┼čie).

Marcarea se face prin poansonare astfel: fără vopsea în cuprinsul fabricii producătoare; cu vopsea în momentul expedierii. Marcarea se aplică pe partea de mijloc a capetelor cu vopsea rezistentă la apă.

Stivuirea ┼či conservarea cherestelei, aceast─â opera┼úie se face ├«n conformitate cu STAS 9701-74. Cheresteaua este adus─â la locul de de┬şpozitare pe linii de manipula┼úie-vagone┼úi sau pe drumuri cu auto sau electrostivuitoare. Ea trebuie s─â fie stivuit─â ├«n cel mult 72 ore de la intrarea ├«n depozit. ├«nainte de a┼čezare ├«n stive, trebuie cur─â┼úat─â de ru┬şmegu┼č ┼či fibre smulse. Stivele se fac cu platforme executate din ele┬şmente de beton a┼čezate la o ├«n─âl┼úime de minim 40 cm de sol. Peste acestea, se a┼čaz─â transversal grinzi din r─â┼činoase. Stivuirea se face cu spa┼úii folosind ├«ntre fiecare r├«nd de material ┼čipci din r─â┼či┬şnoase care se vor a┼čeza ├«ntre r├«ndurile de cherestea pe aceea┼či ver┬ştical─â la distante ├«ntre 1 ┼či 1,5 m func┼úie de grosimea cherestelei. Pie┬şsele de cherestea se vor a┼čeza ├«n stiv─â cu fa┼úa interioar─â ├«n sus, ├«ntre piesele de pe acela┼či r├«nd, l─âs├«ndu-se spa┼úii libere pentru a crea posi┬şbilitatea aerisirii.┬áStivuirea se poate face ┼či ├«n pachete ├«n cazul ├«n care manipularea se face cu autostivuitoare. Stivele se protejeaz─â ├«mpotriva precipita┼úiilor ┼či a ac┼úiunii directe a radia┼úiilor solare, prin acoperire individual─â cu cherestea de clase inferioare, rame din lemn acoperite cu carton asfaltat, tabl─â, sau alte materiale corespunz─âtoare, sau se┬áformeaz─â sub ┼čoproane de tip u┼čor. Corecta stivuire ┼či buna conser┬şvare a cherestelei duce la prevenirea degrad─ârii ┼či declas─ârii acesteia. Stivele se marcheaz─â cu o t─âbli┼ú─â de 15X21 cm fixat─â la o ├«n─âl┼úime de 1,80 m, pe care se ├«nscriu: num─ârul stivei, data termin─ârii stivuirii, specia, grosimea, calitatea ┼či cantitatea.

Expedierea cherestelei. ├«n vederea expedierii se face preg─âtirea cherestelei ├«n specifica┼úia comandat─â. Pentru -aceasta, se procedeaz─â la desfacerea stivelor dup─â care urmeaz─â: resortarea, care const─â ├«n Otesificarea definitiv─â a cherestelei dup─â defectele care au ap─ârut ori s-─âu accentuat ├«n timpul depozit─ârii ┼či usc─ârii ├«n aer liber. La aceast─â opera┼úie se iau ├«n vedere ├«n afara defectelor de la sortarea la rampa verde ┼či defectele de form─â datorit─â depozit─ârii, arcuire 1, curbare 2, bombare 3, r─âsucire 4; marcarea se face cu acelea┼či semne conven┼úionale ca la rampa verde, ├«ns─â cu vopsea; recep/io/ia/ea se face cantitativ ┼či calitativ, inventarierea f─âc├«ndu-se la rampa de expedi┼úie ┼či se ├«nscrie ├«n carnetele pentru ├«ntocmirea avizelor. de expedi┼úie, Ia qare se anexeaz─â ┼či certificatul de calitate semnat de organele C.T.C.; transportul cherestelei livrate se face ├«n vehicule descoperite, prote┬şjate ├«mpotriva intemperiilor prin acoperirea cu cherestea inferioar─â sau alte materiale corespunz─âtoare. „Vehiculele trebuie s─â fie curate, iar podeaua uscat─â, altfel sc├«ndura pentru mobila la comand─â se a┼čaz─â pe rigle de separare.

├Äntreprinderea AmeVita activeaz─â ├«n Chi╚Öin─âu ╚Öi pe tot teritoriul R.Moldova de mai mul╚Ťi ani ╚Öi este specializat─â ├«n fabricarea mobilei la comanda.

Toate drepturile rezervate ┬ę 2019


đ»đŻđ┤đÁđ║Đü.đťđÁĐéĐÇđŞđ║đ░