TEHNOLOGIA DE FABRICARE A MOBILEI DE RĂŞINOASE

Fabricarea cherestelei, mobilier-ului, bucătării-lor, dormitoare-lor, dulapurilor cuprinde trei procese tehnologice specifice, fiecare cuprinzînd mai multe etape în dependență de condiţiile tehnice de care dispune şi de caracteristicile utilajelor şi instalaţiilor pentru fabricarea mobilieru-lui

 

1. Procesul tehnologic în depozitul de materie primă pentru mobilă

a. Descărcarea din mijloacele de transport, buştenii sunt aduşi la fabricile de prelucrare a scîndurii pe distanţe mici, sub 50 km cu ajutorul autocamioanelor de transportare a lemnului, autocamioanelor cu remorcă, iar pe distanţe mai mari sunt folosite vagoane  pe cale ferată. Buştenii se pot descărca manual, cu ajutorul ţarinelor şi al pîrghiilor cu cîrlig, sau mecanizat, cu monogrindă, macarale-portal sau rotitoare, automacarale etc.

Instalaţia este formată dintr-o cale de rulare 1 montată pe două rînduri de grinzi din beton 2 suspendate pe piloni din beton armat 3. Distanţa dintre cele două linii de rulare reprezintă deschiderea podu­lui rulant, care poate fi de 11, 14, 17, 28,5 m.

Platforma podului rulant este construită din şina de rulare 4 a că­ruciorului electropalanului 5, cadrul metalic 6 şi roţile de rulare ale podului 7. Mecanismul de deplasare a podului în lungul căii, este for­mat dintr-un motor cu reductor 8 care acţionează roţile de rulare 7. Mecanismul de translaţie a căruciorului cu electropalan, este for­mat dintr-un motor electric 9 care transmite mişcarea la roţile căru­ciorului 10. Mecanismul de ridicare a sarcinei constă dintr-o tobă 11 pe care înfăşoară cablul de tracţiune 12 care la rîndul lui, se înfăşoară pe scripeţii mobili 13 şi pe cel fix 14. Prin desfăşurarea cablului scri­peţii mobili 13 coboară şi odată cu ei şi sarcina prinsă în cîrligul 15. Podul funcţionează prin comandă electrică de la cabina 16. Buştenii pot fi prinşi cu ajutorul graifărelor tip foarfecă sau cu cabluri de prin­dere. Spaţiul dintre căile de rulare este amenajat sub forma unei plat­forme betonate, unde se depozitează buştenii.

Fig. 2.6. Pod rulant: I  — cale de rulare; 2 — grinzi de beton; 3 — piloni; i — şină de rulare; S — căru­ciorul electropalanului; « — cadrul metalic; 7 — roţi de rulare ale podului; 8 — motor electric cu reductor; 9 — motorul electric al palanului; 10 — roţile căruciorului; II   — tobă de înfăşurare a cablului; 12 — cablu de tracţiune; 13 — scrlpete mobil; 14 — scrlpete fix; 15 — cîrllgul de prindere; 18 — cabina.

b. Recepţia materiei prime. Recepţia lemnului se face cantitativ şi calitativ.

Cantitativ – prin verificarea dimensiunilor (diametrul şi lungimea) şi calculul volumului folosind instrumente de măsurat şi tabele de cubaj. Calitativ se face vizual, urmărind dacă fasonarea este corectă, iar defectele lemnului în limitele admise de STAS 1294-69.

Recepţia buștenilor pentru fabricarea mobilei se face prin examinarea bucată cu bucată, cu întrunirea integrală a condiţiilor prevăzute în STAS. După recepţie, lemnul ne­retezat (de lungimi mari) este transportat la stocul tampon (tehnic).

c. Secţionarea buştenilor. Se face retezarea buştenilor la dimen­siunile corespunzătoare lungimii cherestelei din lemn ce urmează a se produce, în dependență de comenzi. Prin această operaţie se elimină unele defecte (cră­paturi de capăt, curburi, putregai, noduri vicioase etc), care influen­ţează randamentul şi calitatea producţiei de mobilă, bucătării.

Secţionarea se face perpendicular pe axa buşteanului, de la capă­tul gros spre cel subţire. Operaţia se realizează cu ferăstraie mecanice sau electrice, fixe sau mobile.

d. Sortarea, măsurarea şi marcarea buștenilor pentru mobilă. Sortarea se face pentru lemnul sosit în dimensiuni de gater odată cu recepţia, iar pentru cel sosit în lungimi mai mari, imediat după secţionare.

Măsurarea diametrului se face cu clupa forestieră. Măsurarea lun­gimii se face cu metrul, cu „călăreţul” de 1 m deschidere, cu şipcă gra­dată sau cu ruletă. Marcarea asigură evidenţa materiei prime în depozit, identificarea buştenilor la distribuirea pe lagărele de depozitare şi la înregistrarea lor în carnetul de gater pentru tăiere.

Pe capătul gros al buşteanului se înscrie la recepţie, calitatea, lun­gimea şi diametrul măsurat la mijlocul lungimii (care serveşte la cubarea buşteanului în depozit şi la calculul volumului pentru tăiere).

Pe capătul subţire al buşteanului se înscrie la sortare-secţionare, diametrul măsurat la capătul subţire (care serveşte pentru distribuirea pe rampele de alimentare şi pentru calcularea modelului de tăiere a lemnului). e.  Distribuirea pe lagărele de depozitare. Buştenii de răşinoase sînt debitaţi numai cu gaterele şi ca atare sortarea dimensional-calitativă pentru o debitare a scîndurii din lemn raţională este absolut necesară.

Din punctul de vedere al calității, buştenii de gater se sortează în depozit după retezare, în două clase de calitate. Buştenii se distribuie în depozit pe rampe, grupaţi pe diametre şi lungimi astfel:

—   buştenii clasa A, se grupează pe lungimi de 3,00 şi 3,50 m la un loc, cei de 4 m separat, iar cei de 4,5, 5 şi 5,5—6 m la un loc. Gru­parea pe diametre se face în 16 categorii, din 3 în 3 sau din 5 în 5 cm; (pentru fabricarea fasadelor de lemn pentru bucatarii în Republica Moldova și în Chișinău se utilizează lemn doar de cea mai bună calitate)

—   buştenii clasa B, se grupează pe lungimi în două grupe,- cei de 4 m separat, iar restul la un loc. Pe diametre, buştenii din această clasă de calitate, se grupează în grupe din 5 în 5 sau din 10 în 10 cm.

f.  Stivuirea şi conservarea materiei prime. Stivuirea se face pe lagăre fiind preferată stivuirea supraînălţată care fereşte o cantitate mai mare de buşteni de la degradare din cauza intemperiilor. Este indicat ca podvalele şi lonjeroanele să fie din prefabricate din beton armat. Lagărele să fie aşezate la o înălţime de cel puţin 29 cm de la suprafaţa solului, cînd terenul nu este betonat. Aşezarea buştenilor se face cu front drept la capătul subţire, orientat spre fabrică. Conservarea cuprinde un complex de măsuri prin , care se preîntîmpină degradarea buştenilor în depozit. Pentru răşinoase este indicată conservarea, uscată şi peliculelor prin care se împiedică dezvoltarea ciupercilor si insectelor. Operaţiile de stivuire, se realizează cu macarale portal şi roti rulante, autostivuitoare etc. Transportul se realizează cu electrocar-ul 
2. Procedura tehnologică în hala de fabricaţie a mobilei.

Activitatea în hala de fabricaţie a mobilei, bucătăriilor, dormitoarelor este organizată în două etape: debitarea buştenilor şi prelucrarea pieselor obţinute prin debitarea buş­tenilor in gater.

 Tăierea pe sferturi, este debitarea succesivă în care în prima se obţin piese cu secţiune de sector circular „sferturi”, toste piese se pot debita pe plin, radial sau tangenţial

Tehnologia tăierii la gater. Buştenii aduşi în hală pe platforma de stoc tampon, sînt examinaţi din punctul de vedere al formei şi defec­telor exterioare care pot influenţa asupra debitării. Se îndepărtează cioturile şi nodurile şi se detectează eventualele incluziuni metalice. Buştenii sînt apoi aşezaţi în poziţie optimă de trecere prin gater pe căruciorul de fixare şi pe cel de rezemare din faţa gaterului, strînşi şi apropiaţi de gater. După ce buşteanul a trecut prin gater aproximativ două treimi din lungime, este eliberat din braţele vagoneiu-lui de fixare, care se înapoiază pentru încărcarea cu un nou buştean. In timpul debitării ul­timei treimi se aşază un nou buştean pe cărucior, se prinde fntre braţe, se aşază în poziţie de tăiere centrat pe axa mode­lului de tăiere si se apropie de mite trecerea prin gater „cap la cap” (fără spaţii intermediare), respec­tiv folosirea intensivă a capacităţii utilajului. Grosimea pieselor obţi­nute se verifică cel puţin odată pe oră, folosind şabloane sau şublere. Grosimea trebuie să aibă dimensiunea din specificaţie plus supradimensiunile ce se dau pentru contragerea prin uscare a lemnului.

Montarea pînzelor în cadrul gaterului se execută la intervale de 2-4 ore. La montarea pînzelor se verifică starea, ascuţirea şi cea prazul pînzelor, dimensiunile şi curăţirea distanţierelor, înclinarea şi tensionarea pînzelor pentru taierea lemnului pentru mobilă.

b. Prelucrarea pieselor obţinute prin debitarea buştenilor. Piesele obţinute în urma debitării buştenilor pot fi sub formă de cherestea ecarisată şi brută.

Cheresteaua ecarisată (complet prelucrată) cu feţe, canturi şi ca­pete plane, paralele şi perpendiculare între ele, provine din debitarea prismelor la gater şi nu necesită alte prelucrări. Cheresteaua brută nu este prelucrată. Ea provine din debitarea pe pin la gatere sau din debitarea flancurilor obţinute la debitarea pe prisme. Aceste piese se supun unor operaţii pentru eliminarea defec­telor, îndreptării canturilor şi capetelor şi modificării lăţimii şi lun­gimii. Succesiunea operaţiilor depinde de calitatea, dimensiunile şi for­ma geometrică a cherestelei brute pentru mobilă. Principalele operaţii de prelucrare a scîndurii din lemn sînt: tivirea, rete­zarea şi spintecarea. Tivirea cherestelei este operaţia de tăiere a marginilor pentru for­marea de canturi perpendiculare pe feţe. Operaţia se execută la ferestraie circulare simple sau duble, la care una din pînze este mobilă pentru a se putea obţine gama necesară de lăţimi. Avansul la aceste maşini poate fi manual sau mecanic. Retezarea scîndurii este operaţia de tăiere transversală, prin care se obţin piese de cherestea la lungimile cerute de standarde. Prin re­tezare se urmăreşte şi eliminarea defectelor naturale ale lemnului pe lungimea piesei. Retezarea se execută la ferăstraie circulare fixe, culisante (cu unul sau mai multe discuri), pendulare sau basculante.

Spintecarea cherestelei este operaţia de tăiere longitudinală a unei piese de cherestea în scopul obţinerii de două sau mai multe piese cu lăţimi diferite. Prin această operaţie se elimină şi defectele naturale ale lemnului pe lăţimea piesei.

La dulapii groşi la care apar după debitare defeete operaţia se execută la ferăstrăul-panglică cu masă cu role şi avans mecanic cu valţuri. Lăturoaiele şi marginile rezultate de la debitarea buştenilor, pre­cum şi capetele utilizabile, rezultate la retezarea cherestelei cu ferăstraie circulare sau la ferăstraie-panglică cu masă fixă.

Transportarea în interiorul halei se face cu mai multe mijloace de .transport. Transportul între maşini, se realizează cu role libere şi acţionate la comandă, transportoare cu lanţ, role sau bandă, elevatoare, electrostivui-toare etc.

Evacuarea produselor se realizează cu transportoare cu bandă, ele­vatoare, transportoare transversale cu lanţ. Evacuarea deşeurilor se realizează cu transportoare cu bandă, cu sortarea cherestelei, este operaţia de repartizare a pieselor de che­restea pe clase de calitate după specia lemnului, dimensiuni, sorti­mente şi destinaţie (mobilier special, bucătării la comandă, dormitoare Chisinău ).

Gruparea pieselor pe sortimente şi dimensiuni constituie sortarea dimensională, iar clasificarea după însuşirile lemnului şi calitatea pre­lucrării constituie sortarea calitativă. In fabricile moderne, sortarea dimensională se face cu ajutorul instalaţiilor mecanizate de mare productivitate. Aceste instalaţii sînt alimentate cu ajutorul unor transportoare longitudinale sau transver­sale (în raport cu direcţia de mişcare a materialului) pe care soseşte cheresteaua din hala de fabricaţie. Piesele sînt introduse pe cant, în canalele transportorului sortator, cu ajutorul unor dispozitive. Pe lîngă acest transportor, sînt dispuse lagăre pentru sortimente, pe lungimi, pe care sînt evacuate piesele de cherestea. De pe aceste lagăre, che­resteaua este dirijată fie la format pachete, fie la rampa de sortare calitativă.

Sortarea calitativă se face pe baza criteriilor prevăzute în STAS 1949-74, aprecierile bazîndu-se pe următoarele aspecte impor­tante: structura lemnului, defectele şi anomaliile lemnului (noduri, cră­pături, găuri de insecte, putregai, pungi de răşină etc); prelucrări ne­corespunzătoare dimensional (supra- sau subdimensionate şi neparalelismul feţelor şi canturilor) şi calitativ (rizuri, teşituri).

La sortare  a lemnului destinat pentru mobila la comandă, fiecare piesă de cherestea este prinsă în acelaşi timp de sortator şi de ajutorul lui şi este examinată pe ambele feţe şi can­turi, atît în privinţa încadrării defectelor în clase de calitate, cffc şi aspectul general al piesei, după care stabilesc clasa de calitate. Stabi­lirea clasei de calitate, se face după aspectul feţei şi cantului mai slab, atunci cînd diferenţa dintre cele două feţe sau canturi, nu este -mai mare decît o clasă de calitate. Dacă o piesă prezintă o faţă sau un cant de clasa A şi a doua faţă sau cant de clasa C, se sortează în clasa B. Aceasta este o sortare preliminară (la rampa verde) şi se efectuează înainte de depozitarea cherestelei pentru uscarea naturală. Sortarea definitivă (la rampa uscată), se face înainte de expediere, cînd se iau în considerare şi defectele apărute în timpul conservării (coloraţie, deformări).

Fabricile de mobilă moderne sînt dotate şi cu instalaţii de transport longi­tudinale cu canale, pe care sînt aşezate piesele pe calităţi (de către sortator), transportate şi colectate separat în vederea pachetării.

 

 Procedura tehnologică în camera de depozitare a scîndurii pentru mobilă

Activitatea depozitului de cherestea este organizată pe faze dis­tincte şi cuprinde operaţii ca: recepţionarsa, stivuirea şi expedierea cherestelei. Recepţionarea constă în măsurarea, inventarierea şi marcarea pie­selor.

Măsurarea cherestelei, în vederea inventarierii se face cu res-DectarPa STAS 5194-73 si STAS 942-74. Grosimea se măsoară în orice în milimetri; lungimea se măsoară pe distanţa minimă dintre capetele piesei retezate perpendicular — se exprimă în metri cu două zecimale; lăţimea se măsoară în orice loc pe lungimea piesei unde nu există te-şitură, se exprimă în centimetri. Fracţiunile pînă la 0,4 cm inclusiv se neglijează, cele de 0,5 cm şi peste, se rotunjesc la centimetru.

—   Inventarierea constă în notarea în caietul de recepţie a numă­rului de piese şi calculul volumului, pe baza dimensiunilor nominale măsurate. Volumul se exprimă în m³, cu o precizie de 0,001 m³. Inven­tarierea serveşte la calculul producţiei realizate, la gestiunea depozi­tului şi a altor indicatori tehnico-economici.

—   Marcarea. La cheresteaua de răşinoase se marchează numai scîndurile şi dulapii de la 3 m inclusiv. Semnele convenţionale sînt: pentru clasa A (un punct roşu); pentru clasa B (două puncte roşii); pentru clasa C (litera X de culoare roşie); pentru clasa D (două litere X de culoare roşie).

Marcarea se face prin poansonare astfel: fără vopsea în cuprinsul fabricii producătoare; cu vopsea în momentul expedierii. Marcarea se aplică pe partea de mijloc a capetelor cu vopsea rezistentă la apă.

Stivuirea şi conservarea cherestelei, această operaţie se face în conformitate cu STAS 9701-74. Cheresteaua este adusă la locul de de­pozitare pe linii de manipulaţie-vagoneţi sau pe drumuri cu auto sau electrostivuitoare. Ea trebuie să fie stivuită în cel mult 72 ore de la intrarea în depozit. înainte de aşezare în stive, trebuie curăţată de ru­meguş şi fibre smulse. Stivele se fac cu platforme executate din ele­mente de beton aşezate la o înălţime de minim 40 cm de sol. Peste acestea, se aşază transversal grinzi din răşinoase. Stivuirea se face cu spaţii folosind între fiecare rînd de material şipci din răşi­noase care se vor aşeza între rîndurile de cherestea pe aceeaşi ver­ticală la distante între 1 şi 1,5 m funcţie de grosimea cherestelei. Pie­sele de cherestea se vor aşeza în stivă cu faţa interioară în sus, între piesele de pe acelaşi rînd, lăsîndu-se spaţii libere pentru a crea posi­bilitatea aerisirii. Stivuirea se poate face şi în pachete în cazul în care manipularea se face cu autostivuitoare. Stivele se protejează împotriva precipitaţiilor şi a acţiunii directe a radiaţiilor solare, prin acoperire individuală cu cherestea de clase inferioare, rame din lemn acoperite cu carton asfaltat, tablă, sau alte materiale corespunzătoare, sau se formează sub şoproane de tip uşor. Corecta stivuire şi buna conser­vare a cherestelei duce la prevenirea degradării şi declasării acesteia. Stivele se marchează cu o tăbliţă de 15X21 cm fixată la o înălţime de 1,80 m, pe care se înscriu: numărul stivei, data terminării stivuirii, specia, grosimea, calitatea şi cantitatea.

Expedierea cherestelei. în vederea expedierii se face pregătirea cherestelei în specificaţia comandată. Pentru -aceasta, se procedează la desfacerea stivelor după care urmează: resortarea, care constă în Otesificarea definitivă a cherestelei după defectele care au apărut ori s-ău accentuat în timpul depozitării şi uscării în aer liber. La această operaţie se iau în vedere în afara defectelor de la sortarea la rampa verde şi defectele de formă datorită depozitării, arcuire 1, curbare 2, bombare 3, răsucire 4; marcarea se face cu aceleaşi semne convenţionale ca la rampa verde, însă cu vopsea; recep/io/ia/ea se face cantitativ şi calitativ, inventarierea făcîndu-se la rampa de expediţie şi se înscrie în carnetele pentru întocmirea avizelor. de expediţie, Ia qare se anexează şi certificatul de calitate semnat de organele C.T.C.; transportul cherestelei livrate se face în vehicule descoperite, prote­jate împotriva intemperiilor prin acoperirea cu cherestea inferioară sau alte materiale corespunzătoare. „Vehiculele trebuie să fie curate, iar podeaua uscată, altfel scîndura pentru mobila la comandă se aşază pe rigle de separare.